- strâmtorá
- vb., ind. prez. 1 sg. strâmtoréz, 3 sg. şi pl. strâmtoreázã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
strâmtorá
Look at other dictionaries:
strâmtora — STRÂMTORÁ, strâmtorez, vb. I. tranz. A stingheri mişcările cuiva; a îngrămădi într un loc strâmt, a băga la strâmtoare; a înghesui, a restrânge. ♦ A obliga, a sili, a constrânge. ♦ refl. A se mulţumi (de nevoie) cu o viaţă mai modestă, a şi… … Dicționar Român
strâmtorat — STRÂMTORÁT, Ă, strâmtoraţi, te, adj. Care se află într o situaţie dificilă, datorită lipsei de mijloace materiale. ♦ Stingherit, descumpănit, încurcat. [var.: (înv.) strâmtorít, ă adj.]. – v. strâmtora. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
strâmtorare — STRÂMTORÁRE, strâmtorări, s.f. Faptul de a (se) strâmtora; înghesuire, restrângere. [var.: (înv.) strâmtoríre s.f.] – v. strâmtora. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 STRÂMTORÁRE s. v. dificultate, impas, încur cătură, îngustime … Dicționar Român
constrânge — CONSTRẤNGE, constrấng, vb. III. tranz. A sili pe cineva să facă un lucru pe care nu l ar face de bunăvoie; a forţa, a obliga; a soma. [Perf. s. constrânsei, part. constrâns] – Con1 + strânge (după fr. contraindre). cf. lat. c o n s t r i n g e r… … Dicționar Român
cupi — cupí, cupésc, vb. IV (reg.) 1. a coase cu împunzături rare, strângând aţa; a (se) strânge, a (se) încreţi. 2. a încolţi, a strâmtora (pe cineva). Trimis de blaurb, 02.05.2006. Sursa: DAR cupí ( pésc, ít), vb. – 1. A însăila un material, printr… … Dicționar Român
extinde — EXTÍNDE, extínd, vb. III. tranz. şi refl. A face să ocupe sau a ocupa un spaţiu mai mare decât cel iniţial; a (se) lărgi (ca sferă de acţiune); a (se) întinde, a (se) mări. – Din lat. extendere (după întindere). Trimis de RACAI, 21.11.2003. Sursa … Dicționar Român
strâmtori — STRÂMTORÍ vb. IV v. strâmtora. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
înghesui — ÎNGHESUÍ, înghésui, vb. IV. 1. refl. (Despre fiinţe) A se îmbulzi, a se îngrămădi (într un spaţiu restrâns); a (se) ghemui. 2. tranz. A băga, a vârî pe cineva sau ceva într un loc strâmt. ♦ A înconjura pe cineva din toate părţile, limitându i… … Dicționar Român
îngrămădi — ÎNGRĂMĂDÍ, îngrămădesc, vb. IV. tranz. şi refl. A (se) strânge la un loc în număr mare, a (se) aduna grămadă; a (se) grămădi. ♦ A (se) înghesui, a (se) îmbulzi; a (se) grămădi. – În + grămădi. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 A (se) … Dicționar Român
îngusta — ÎNGUSTÁ, îngustez, vb. I. tranz. şi refl. A (se) face (mai) îngust. ♦ fig. A (se) reduce, a (se) limita, a (se) mărgini. – lat. angustare. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 A (se) îngusta ≠ a (se) lăţi Trimis de siveco, 03.08.2004.… … Dicționar Român
